De cele mai multe ori există anumite diferenţe între realitatea obiectivă şi felul în care ea este percepută de fiecare dintre noi. Pentru simplul motiv că suntem oameni foarte diferiţi, fiind în mare parte rezultatul experienţelor noastre (directe sau indirecte), astfel încât e normal să vedem aceleaşi lucruri cu „ochi diferiţi”. La fel se întâmplă şi în ceea ce priveşte criza din Grecia.
Dar, în primul rând, ce anume este „criza din Grecia”? După cum spunea cineva, ea a avut la bază o criza de încredere între parteneri: pe de o parte poporul grec (care mulţi ani a consumat mai mult decât a produs, deci a trebuit să se împrumute şi a acumulat astfel datorii imense) şi pe de altă parte creditorii internaţionali (care au finanţat aceste datorii).
Cât timp a existat un acord între aceşti parteneri, situaţia a fost relativ stabilă. Dar dacă acest acord va înceta să mai existe – şi aici cuvântul cheie este „DACĂ” – atunci va apărea o criza de lichiditate. Ce înseamnă acest lucru? Cel mai uşor ar fi să încercăm să facem o paralelă cu România.
Dacă îţi mai aduci aminte, s-a întâmplat de mai multe ori în trecut să apară zvonuri privind „dificultăţi” cu care s-ar confrunta anumite bănci. Cum au reacţionat atunci oamenii? S-au dus să-şi retragă banii. Problema este că absolut nici o bancă din lume (indiferent cât de serioasă sau de stabilă este) nu este pregătită pentru astfel de retrageri masive. Şi atunci ce poate face? Cere ajutorul băncii centrale din ţara respectivă.
La fel s-a întâmplat şi la noi în acele momente: Banca Naţională a furnizat fondurile necesare pentru retragerile de numerar iar ancheta declanşată a stabilit dacă „dificultăţile” băncii erau sau nu reale. În unele cazuri a rezultat că băncile respective erau insolvente sau chiar fraudate în mod intenţionat (şi au fost închise) iar în altele zvonurile au fost nefondate şi băncile au continuat să funcţioneze fără probleme.
Acum, ca să înţelegi ce ar însemna o criza de lichiditate la nivelul sistemului, imaginează-ţi că „dificultăţi” are nu numai o bancă, ci mai multe. Poate chiar toate! Şi că ele au nevoie de ajutorul băncii centrale pentru a putea funcţiona. Numai că, în cazul Greciei, banca centrală nu are acces nelimitat la bani, pentru că nu are posibilitatea de a tipări monedă (spre deosebire de România, de exemplu). Ea trebuie să ceară fonduri Bancii Centrale Europene (BCE) – lucru care se petrece deja în Grecia de câteva luni.
Dar ce s-ar întâmpla dacă aceşti bani de la BCE nu ar mai sosi? Ar mai avea băncile posibilitatea să funcţioneze? Ar mai putea oamenii să retragă banii de care au nevoie? Dar companiile, ar mai putea ele să funcţioneze, să cumpere, să vândă, să facă plăţi, să facă producţie, sau comerţ, sau să furnizeze servicii? Cum ar putea să funcţioneze economia unei ţări fără existenţa banilor care să circule liberi? Şi cum ar influenţa acest lucru viaţa oamenilor din ţara respectivă?
Toate aceste întrebări îşi vor căuta răspunsul în cazul în care nu se va ajunge la un acord între partenerii implicaţi. Iar un cuvânt greu (dacă nu chiar decisiv) îl vor avea cetăţenii din Grecia, care îşi vor spune părerea duminică, în cadrul unui referendum, exact despre dorinţa lor de a realiza un astfel de acord.
Cum te-ar putea afecta pe TINE criza din Grecia?
Dincolo de nivelul strict personal, trăim cu toţii într-o lume extrem de interconectată, unde atât evenimentele pozitive cât şi cele negative produc cu mare repeziciune efecte semnificative.
Să luăm de exemplu cursul valutar: în ziua de vineri, cursul euro era stabilit de BNR la 4,45 lei. Luni, însă, după refuzul autorităţilor greceşti de a încheia un acord cu partenerii internaţionali, leul a suferit cea mai mare depreciere dintre valutele statelor est-europene şi a ajuns la aproape 4,50 lei.
Ce s-ar putea întâmpla în continuare? Depinde numai de evoluţia situaţiei din Grecia. Căci dincolo de dorinţa BNR de a păstra cursul cât mai stabil, mişcările de capital au o importanţă majoră. Iar în cazul unor turbulenţe în pieţele emergente sau periferice, capitalurile au tendinţa de a se repatria, lucru care ar pune presiune şi pe cursul euro/leu.
Din acelaşi punct de vedere ne putem gândi şi la cele 4 bănci cu capital grecesc prezente în România. Partea bună este că ele sunt persoane juridice române şi nu au probleme de solvabilitate sau de lichiditate. Plus că sunt membre ale Fondului de Garantare a Depozitelor în Sistemul Bancar (FGDB), deci banii depuşi acolo sunt garantaţi de statul român. Pe de altă parte, însă, faptul că agenţia de rating Fitch a coborât ratingul celor 4 bănci-mamă din Grecia nu este deloc o veste bună.
Dincolo de aceste efecte generale, este sigur faptul că printre cei mai afectaţi de criza din Grecia vor fi turiştii care vor călători acolo. În media apar tot felul de sfaturi utile pentru ei, de exemplu cele referitoare la modalitatea de a efectua plăţi în exclusivitate cu numerar şi a evita pe cât posibil bancomatele. Dacă, însă, se va ajunge la o criza prelungită de lichiditate, este posibil să apară şi alte probleme, de la aprovizionarea cu carburanţi, cu alimente sau cu alte bunuri şi ajungând până la demonstraţii, proteste sau greve (cum dealtfel s-a mai întâmplat şi în trecut).
Pe de altă parte, soarele, marea şi plăjile vor fi cu siguranţă neschimbate, la fel ca şi ospitalitatea localnicilor, care dacă vor avea şi inspiraţia să dea un răspuns pozitiv partenerilor internaţionali vor contribui şi mai mult la menţinerea Greciei în topul celor mai căutate destinaţii turistice.
Disclaimer și avertisment cu privire la riscuri: Informaţiile sau materialele prezentate pe site-ul IdeiSiBani.ro nu sunt şi nu pot fi considerate recomandări de investiţii sau de cumpărare, vânzare sau păstrare a unui anumit instrument financiar. Site-ul IdeiSiBani.ro avertizează cu privire la riscurile ridicate pe care le implică tranzacţionarea şi investiţiile în instrumente financiare, incluzând, fără ca enumerarea să fie limitativă, fluctuaţia preţurilor pieţei, incertitudinea dividendelor, a randamentelor şi/sau a profiturilor, fluctuaţia cursului de schimb. Performanţele trecute nu reprezintă garanţii ale performanţelor viitoare ale instrumentelor financiare. În consecință, site-ul IdeiSiBani.ro recomandă abordarea instrumentelor financiare numai în cunoştinţă de cauză şi după o documentare prealabilă.