Un cunoscut consultant roman spune ca ne dam seama ca se apropie iarna financiara atunci cand toate bancile dau credit cu buletinul si toata lumea se pricepe la constructii.
Cand suntem intr-o etapa in care se dau credite cu buletinul din alte motive decat cele dinainte (pentru ca veniturile sunt accesibile online) si cand constructorii incep sa se specializeze, de unde stim cand, cum si ce fel de credit sa accesam, daca e momentul bun si ce ne asteapta in viitor?
Cine sunt eu si ce ma face in masura sa sustin ca acest articol merita citit: lucrez in creditare din 2002. In acest timp am fost in echipe care au creat de la zero produse de credite de consum, scoringuri si rating-uri.
Am vandut credite peste 10 ani (aproape 2 mii de credite de consum, cateva zeci de ipotecare). Am refuzat sa vand credite in franci elvetieni. Am refuzat sa vand creditul Prima Casa.
Am fost cativa ani trainer pe produse financiare si anti-frauda bancara. Am fost 3 ani consultant clienti aflati in executare si am facut consultanta in afaceri pentru start-ups, afaceri mici si foarte mici, si creditarea (microfinantarea) acestora.
Pana in 2016 am facut acestea. Am invatat din fiecare eu, am invatat si format pe altii. Dar am fost mereu (cu exceptia perioadei cu executarea) de o parte a baricadei, cea de vanzare, nu recuperare. Cea in care te bucuri cand accesezi creditul, dar nu de partea celor care intampina dificultati cand vine vorba de rambursarea lui.
In cei 3 ani de consultanta pentru clientii aflati in executare am trecut incet, incet, de cealalta parte a baricadei: ce se intampla cand nu mai poti plati creditul, de ce am ajunge in aceasta situatie si cum am putea evita sa o facem.
Astfel, trecand dincolo si vanzad stresul financiar, lupta permanenta de a iesi la liman, clienti ajunsi aproape in prag de disperare si depresie, s-a nascut grupul iMicro la inceput de 2016, tocmai pentru a reusi sa ajutam de aceasta data acesti clienti care, din lipsa de consiliere suficienta si sfaturi eficiente, au ajuns in aceasta postura.
La inceputul lui 2016, impreuna cu partenerul meu, am fondat grupul iMicro (rezultatul multor ani de munca si studiu al ambilor), care face doar radieri din biroul de credite si gasirea de solutii ulterioare de finantare, mult mai usor de suportat decat au fost creditele cu care s-a ajuns la restanta.
Imicro s-a extins foarte rapid la nivel national prin echipe de vanzari, dar mai ales datorita calitatii serviciului, astfel avand acces la foarte multe persoane ajunse in aceasta situatie dificila. Dupa peste 1000 de radieri efectuate cu succes, am invatat cat am invatat in cei 30 de ani la un loc.
Am intrebat fiecare client de ce. De ce a ajuns in biroul de credite, de ce a ajuns hartuit de firmele de recuperari creante si executori, de ce incapacitatea de plata. (Unul din motivele intrebarii a fost ca sa ne asiguram ca nu lucram cu rau platnici, ci cu persoane aflate in aceasta situatie conjunctural si care nu mai vor sa ajunga acolo dupa solutionare).
Dragii mei, in doar maxim 20% din cazuri clientii iMicro au ajuns in aceasta situatie din motive obiective, gen: unul din cei doi soti a plecat sau a decedat, celalalt ramanand cu datoria, pierdere de loc de munca din motive obiective peste 6 luni in perioada de criza etc.
Iar 80% din clienti au ajuns in incapactate de plata dintr-un apetit initial crescut de creditare, din creditare neplanificata si lipsa totala a unei educatii financiare sanatoase. Nu din vina lor. Din vina noastra, a celor datori sa ne ocupam cu asta.
Foarte multi din acestia au intrat intr-un bulgare de zapada care a inceput sa se rostogoleasca si sa creasca: cand au realizat ca nu pot plati, s-au imprumutat iar, crescand costurile, cand nici asa nu au putut, au mers la IFN-uri (am vazut cu ochii mei contracte cu DAE de 37000% – da, treizecisisaptedemii, nu am scris zerouri in plus).
Prin urmare, dupa o lunga si plictistoare, dar necesara introducere:
Când, cum şi de ce să accesăm un credit:
In primul rand trebuie sa stim ca exista 2 categorii de credite:
1. Credit care produce venituri (creditul de investitie, creditul pentru afaceri)
2. Credit care produce cheltuieli (creditul de consum si creditele de achizitii imobiliare)
In primul caz (creditul pe care inca il sustin, deoarece dupa atatea cazuri de clienti stresati, frustrati, terorizati si deprimati, sustin doar economisirea), vorbim de bani care produc bani. Dar nici aici nu ne aruncam cu capul inainte cu intrebari de genul: ce ar merge?, hai sa fac si vad eu dupa.
Nu, se face un calcul de rentabilitate, un plan de afaceri macar minimal, o analiza swot, o prospectare de piata (inclusiv piata muncii), un plan de marketing si apoi se calculeaza ca beneficiul adus de credit sa ii depaseasca costurile, iar totatul anuitatii (rata totala de plata) sa fie platita exlcusiv din profit, nu din fondul de rulaj.
Chiar si dupa toate acestea poate sa intervina neprevazutul care aduce dupa sine incapacitatea de plata, dar suntem obligati sa incercam. Pana la urma, nici puiul de vultur nu zboara decat dupa ce e aruncat din cuib.
In al doilea caz e marea problema. Creditul cu care ne cumparam lucruri care nu produc, dar in cea mai mare parte cheltuie ele insele (o masina e o cheltuiala, o casa e o cheltuiala), nefiind investitii.
Avem si aici 2 tipuri: credit de nevoi personale pe 5 ani si ipotecare pe 30. Consider, in urma experientei suficiente cu ambele categorii, si a studiului indelung, ca ambele ar trebui accesate atunci cand putem dovedi ca nu avem nevoie de ele.
Vorbim de lucruri pentru care suntem dispusi sa platim mai mult decat valoreaza (nu uitati ca platiti si dobanda, uneori la lucruri care isi pierd din valoare in timp) si care sa ne streseze financiar pentru ca, fie le dorim mai repede, fie dorim sa nu ne cheltuim banii nostri, pe care ii pastram pentru posibile investitii.
Si atunci e in regula sa accesam aceste tipuri de credite daca: la creditul de nevoi personale avem minim un an de rezerve financiare economisite pentru situatii neprevazute (adica daca rata e 500 lei, sa avem 6000 lei „la ciorap”). Aceasta ne va da psihologic un sentiment de relaxare financiara, deoarece stresul care vine odata cu creditul, printre altele scade capacitatea de munca, prin urmare de multe ori scade si veniturile.
La creditul ipotecar (indiferent daca va incapatanati sa accesati Prima Casa), sa avem economisiti minim 30% pentru avans si sa avem rezerve pentru minim 2 ani (aici pot interveni si vor interveni iernile financiare). De asemenea, sa avem economisiti banii de renovat, utilat si mobilat (nu, nu vom face un credit de nevoi personale in paralel pentru acestea, doar pentru ca momentan veniturile ne permit. Nu ne permit decat pe hartia bancii).
In ambele cazuri, un grad de indatorare acceptat azi de cca 50% e muuuuuult prea mare (in unele cazuri depaseste 50, ajungand pana la 70% din venituri). Gradul de indatorare sa nu depaseasca 20% din venituri. Daca rata la casa noastra se incadraza la 20%, inseamna ca ne permitem casa aia. Daca rata ajunge la 50%, cu regret, din nou o spun, nu prea ne-o permitem (ganditi-va ca restul de 50% trebuie sa va ajunga pentru alimente, haine, utilitati, rechizite, jucarii, taxe scolare, inlocuit lavabil si mobilier, schimbat instalatii etc., o foarte, foarte lunga lista intr-o casa).
Ca sa fie si mai simplu de inteles cu gradul de indatorare, puteti sa va intrebati astfel: daca nu ati avea nicio rata, dar vi s-ar diminua brusc venitul, cum v-ati descurca? (sa zicem ca aveti un venit de 2000 de lei, si un grad de indatorare de 50%. Asta insemna ca ati avea un venit de 1000 de lei. Cheltuielile nu scad dupa accesarea creditului, dar de obicei cresc. Va simtiti bine si confortabil cu noul venit?).
Ani de zile am fost batuta la cap sa fac un credit ipotecar. In plin avant, boom, sau vara economica, cum vreti. Dupa principiile mele sanatoase, facandu-l atunci cand am avut 30% avans, acum stateam intr-un apartament pentru care mai aveam 20 de ani de plata. Dupa principiul nepasarii la presiunea pusa de ceilalti, la prejudecati sociale ca trebuie sa fiu proprietar, la orgolii de genul vecinul are si eu nu, la familie si cunoscuti, am mers pe varianta economisirii si am cumparat casa, nu apartament, atunci cand am avut 75% din bani si banii de renovat, utilat, mobilat. Diferenta de 25% a ramas datoria, dar nu a mai fost un stres financiar.
La toate creditele incercati sa mergeti pe rate de credit egale, nu pe anuitati egale, suma totala de plata e MULT mai mica, mai ales la creditele pe perioada lunga de timp.
Si inca ceva, avem doua variante in a ne face viata financiara mai usoara: nu doar sa ne scadem cheltuielile, ci si sa ne crestem veniturile. Daca ne uitam cu atentie in jur, majoritatea putem ambele. Un pic de curaj ne lipseste si ne afecteaza lipsa de incurajare a celorlalti si incapacitatea de a iesi din zona de confort.
Doamne-ajuta sa luam intotdeauna deciziile corecte si sa existe cat mai multi oameni care vor sa atinga echilibrul intre economisire si consum. Vrem sa mearga si economia, nu vrem deflatie, dar vrem sa traim fara stres. Pana la urma, de ce nu am alege sa fim fericiti?
Si nu uitati, formula corecta este: cheltuieli = venituri – economii, si nu economii = venituri – cheltuieli!
Autor: Nicoleta Cotoc, managing partner si director general iMicro.
Disclaimer și avertisment cu privire la riscuri: Informaţiile sau materialele prezentate pe site-ul IdeiSiBani.ro nu sunt şi nu pot fi considerate recomandări de investiţii sau de cumpărare, vânzare sau păstrare a unui anumit instrument financiar. Site-ul IdeiSiBani.ro avertizează cu privire la riscurile ridicate pe care le implică tranzacţionarea şi investiţiile în instrumente financiare, incluzând, fără ca enumerarea să fie limitativă, fluctuaţia preţurilor pieţei, incertitudinea dividendelor, a randamentelor şi/sau a profiturilor, fluctuaţia cursului de schimb. Performanţele trecute nu reprezintă garanţii ale performanţelor viitoare ale instrumentelor financiare. În consecință, site-ul IdeiSiBani.ro recomandă abordarea instrumentelor financiare numai în cunoştinţă de cauză şi după o documentare prealabilă.